Care sunt şansele proiectelor online româneşti de a reuşi la nivel mondial?

Avem proiecte româneşti online. Vom avea şi în viitor alte proiecte. Care sunt şansele lor de reuşită?

Să discutăm întâi despre cele prezente: ce şanse are un proiect românesc actual să reuşească la nivel mondial? Teoretic, orice proiect din lumea asta ar porni cu şanse egale să ajungă un proiect internaţional. Practic însă, cele mai vizitate site-uri româneşti, softpedia.com şi soft32.com (asta era acum ceva timp), sunt cam singurele succese româneşti de până acum.

De ce? Ce le-a lipsit celorlalte proiecte româneşti în a avea succes pe plan internaţional?
1. Gândirea globală: Multe dintre proiectele româneşti încep de la ideea că vor fi tot timpul în România; Cumpără un domeniu .ro, se adresează publicului din România, toate paginile sunt în română; Brusc, apare o idee – cum ar fi dacă am fi prezenţi şi “afară”? Şi aici apar problemele – trebuie tradus tot site-ul, domeniul e deja .ro, publicul are o imagine în minte; Dacă porneşti un proiect cu gândul la piaţa din România, e posibil să ai succes, însă va fi mai dificil să îl muţi în străinătate ulterior; Pur şi simplu nu e uşor; În schimb, dacă ai fi pornit cu o gândire globală încă de la început, ai fi avut alte şanse;
2. Iniţiativa: Dacă discutăm despre un antreprenor, pare inevitabil să spui că are iniţiativă; N-ai de ales, aparent: dacă cineva e antreprenor, trebuie să fie şi inovator şi să aibă iniţiative; Din păcate, o bună parte din proiectele româneşti sunt doar copii ale proiectelor străine; Asta nu e neapărat ceva rău, dar la un moment dat e nevoie să te diferenţiezi; Trebuie să poţi răspunde la întrebarea: Ce aduce proiectul meu nou faţă de orice alt proiect din lumea asta? Dacă nu eşti în stare să faci asta, e o problemă; Şi trebuie să te impui şi să te afirmi; Să ai curajul nu doar să vii cu o idee nouă, ci şi să o faci să fie învingătoare;
3. Partea tehnică: “Românii sunt experţi în IT!” Auzim această afirmaţie mereu şi mereu; E însă adevărată? Pot spune că avem un număr mare de specialişti IT şi că ştim cu ce se mănâncă calculatoarele mai bine decât mulţi alţii (vezi rata de penetrare broadband, una din cele mai mari din lume); Însă revin la întrebare – e adevărat că suntem experţi? Ei bine, trecerea de la amatorism la profesionism nu e atât de facilă şi nu m-aş hazarda să afirm că românii sunt experţi în IT; Suntem mai buni ca alţii, dar vârfurile în IT-ul românesc rareori provin din România; Când discuţi despre experţi şi guru, ei nu prea sunt autohtoni; Ne lipseşte încă un pas – să trecem la profesionalism;
4. Experienţa: Toate bune şi frumoase, dar ca să poţi avea succes, ar fi bine să ai măcar experienţa unor proiecte eşuate, dacă nu a unora cu succes; În România aveam Softpedia.com, avem Soft32.com şi avem şi alte proiecte de succes, dar pe anumite nişe; Însă e foarte puţin; Parcă eram printre primii în lume la penetrare broadband; Unde sunt corespondentele acestei realizări în domeniul afacerilor de succes? Ei bine, nu prea sunt; M-aş fi mulţumit însă şi cu proiecte care au avut insucces, sau doar succese mai mici; Şi acestea lipsesc, nu avem insuccese sonore; Iar lipsa asta de experienţă, în succese sau insuccese, ne costă; Mult;
5. Modelele altor succese: Să zicem că eu nu am avut experienţă directă cu un proiect internaţional; Mi-ar fi de folos însă să învăţ din greşelile altuia ca mine, din România; Să fie lângă mine, să fim din acelaşi oraş, sau să împărţim măcar ţara; Din păcate, pentru că avem puţine proiecte mari de succes la nivel internaţional; Radu Georgescu a prezentat o listă impresionantă de proiecte de succes în software; Din păcate, nu toate sunt cunoscute; Şi, logic, dacă nu ştii de succesul altuia, nu îl poţi urma;

Bun, am analizat trecutul. Ştim de ce nu am avut succes până acum. Ce să facem ca să avem succes în viitor? Păi dacă rezolvăm cu gândirea locală, şi o facem gândire globală, dacă luăm iniţiativa şi devenim şi specialişti în tehnologia informaţiei, dacă nu ne e frică de eşec şi învăţăm din erorile altora ca noi, viitorul sună bine. :)

Aş vrea să fiu optimist, şi să dau multe şanse proiectelor viitoare. Sunt însă realist, şi afirm că va mai trece un timp până vom reuşi să ne afirmăm ca populaţie care are penetrare în masă nu doar la broadband, ci şi la proiecte internaţionale de anvergură de succes.

Hai România! :)