Cum estimez că va arăta un telefon în anul 2040?

BAU, vorbesc în mesajul de faţă despre telefonul viitorului – telefonul anului 2040.

Acum dilemă – cum va arăta el. În primul rând cred că ar fi necesare nişte distincţii:
a. Cine îl va folosi? Cum vom arăta noi, oamenii?
b. Pentru ce îl vom folosi?

Legat de a., estimez că ştiinţa va avansa suficient încât să poţi vedea oameni de vârste foarte înaintate, copii născuţi cu predispoziţii genetice şi alimente-minune (cu proprietăţi nutriţionale foarte bogate). Filmul “Gattaca” mi se pare un bun exemplu în acest sens.

Legat de b., eu cred că vom folosi telefonul nu doar pentru convorbiri, ci şi pentru transmisii de date.

Acum hai să ne întoarcem la telefonul fix al anului 2040. Va mai fi el fix? Sigur că da, eu îl văd ca pe un mic aparat fixat de noi tot timpul. A, dacă prin “fix” înţelegem fixat de o locaţie statică, imposibil să îl transporţi, răspunsul meu e negativ. Autonomia de funcţionare a aparatelor mobile (ridicată), costul de producţie (foarte scăzut), dimensiunile (cât un ac de gămălie) vor face ca necesitatea de a avea un aparat, legat prin (vai de mine!) cablu să dispară complet.

Da, pot vedea în continuare un telefon fix în sensul de legat de o casă. Dar asta doar în condiţiile în care prin el vom putea transporta obiecte. Pui un dosar A4 în telefon undeva în Asia şi ajunge cu uşurinţă, printr-un singur apel, în Antarctica. Altfel, telefonul fix ar fi superfluu.

Alte estimări:
a. Acoperire la -20 km sub nivelul mării şi +20 km peste nivelul ei în orice loc al lumii;
b. Convorbiri gratuite (plăteşti un impozit anual în care e inclus un cost);
c. Înlocuire aparat gratuită;
d. Aparatele vor fi atât de ieftine şi accesibile, încât vei putea purta 3 aparate la tine în acelaşi timp;
e. “Chestia” care va fi telefonul fix (undeva la tine în urechi sau în gură) va putea fi folosit şi ca element de identificare sau de plăţi;
f. Dacă mă “conectez” la o interfaţă (unul din laptop-urile, calculatoarele, info point-urile din lumea asta), voi putea avea o interfaţă grafică cu toate contactele mele – date statistice despre convorbiri, imaginea persoanei din agendă;
g. Un mic obiect pe care îl ţin la mine va putea “scana” zona din jurul meu şi persoana cu care vorbesc va putea vedea o imagine în trei dimensiuni cu mine; Va putea să rotească imaginea, să mă vadă din faţă, spate, de sus sau dintr-o parte;
h. Prin telefon voi putea accesa Internetul; De aici vor dispărea automat trimiterea de SMS-uri (ce rost are, când e acelaşi lucru să trimit un email sau mesaj pe reţeaua socială a anului 2040?) şi trimiterea de MMS-uri (voi trimite un întreg album);
i. Oricum mă rotesc, oricum mă învârtesc, nu văd în lumea anului 2040 decât o mare invadare în spaţiul privat; Dacă va fi tehnic posibil să poţi avea supraveghere video în orice colţ al lumii, şi astfel să elimini complet posibilitatea ca cineva să facă un furt şi să nu se afle, va fi un teribil conflict între cei care vor securitate maximă şi cei care vor viaţă privată; Şi, din păcate, nu estimez că va câştiga viaţa privată.

Iar undeva într-o zi geroasă (dacă nu vom elimina frigul din natură) a anului 2040, la sfârşitul zilei, o să ne uităm la toate astea şi o să zicem – “E destul de Ok să pot face chestiile astea, dar tot m-am plictisit. Hai pe-afară” :D

Ştiţi ce e mai grav? Că în 2040 eu o să fiu live & kicking şi voi o să puteţi testa dacă ce am zis s-a împlinit. :))