De ce nu e mişto să trăieşti în Bucureşti

Ar putea părea ipocrit din partea mea să spun motivul pentru care nu e mişto să trăieşti în Bucureşti. La urma urmei, în Bucureşti stau, de bine de rău, de prin toamna lui 2001 şi până acum. Şi totuşi, de ce aş face un mesaj pe această temă?

Răspuns: pentru că sunt, în prezent, acum ÅŸi dintoteauna, la o răscruce – în BucureÅŸti poÅ£i face bani. Mai uÅŸor sau mai greu, mai pe talent sau mai pe ochi frumoÅŸi, banii pe care îi faci în BucureÅŸti îi faci cu greu în alte părÅ£i Åži odată ce încep să curgă, îţi vine greu să te lipseÅŸti de ei.

Acum ştiţi partea bună a răscrucii. Dar vă voi zice acum de ce nu îmi place să trăiesc în Bucureşti.

ÃŽn primul rând, mă văd nevoit să menÅ£ionez nesimÅ£irea din BucureÅŸti. Prin “nesimÅ£ire” mulÅ£i oameni înÅ£eleg o groază de lucruri. Să vă zic ce înÅ£eleg eu. Nu e atât de mult o nerespectare a regulilor politeÅ£ii, cât uÅŸurinÅ£a de a intra în sufletul persoanei cu care comunici. Iar asta vine, în opinia mea, în primul rând din faptul că un bucureÅŸtean te va vedea inferior, indiferent cine eÅŸti tu.

Modelul meu în viaţă este Horia-Roman PATAPIEVICI, alături de alţi oameni, dar el este pe locul 1 acum ca şi model. Dintre cei care nu mai sunt în viaţă, modelul este Nicolae STEINHARDT. Eu însumi m-am născut în Bucureşti şi din 2001 şi locuiesc aici. Şi cu toate acestea, o spun răspicat: oamenii din Bucureşti au o tendinţă de a se vedea superiori faţă de alţi oameni. Şi din asta rezultă o largheţe, relativ greu de acceptat pentru mine, de a intra în sufletul altor oameni.

Åži mai este un lucru pentru care nu îmi place BucureÅŸtiul – poluarea. Am detaliat problema într-un mesaj anterior, dar aÅŸ vrea să trăiesc într-o zonă mai izolată fie doar ÅŸi pentru reducerea poluării.

Şi aţi aflat şi unde duce drumul mai puţin plăcut din răscruce.

Dar, ce nu fac banii dintr-un om? Pentru bani şi oportunităţi, accept relativa nesimţire şi gradul ridicat de poluare şi îmi duc viaţa mai departe. Toate astea cu gândul că, poate, vreodată, mă voi duce într-un orăşel cuminte şi nepoluant, pentru a îmi desfăşura activitatea pe Internet.

Notă: Cu ocazia unui concurs în două părţi, mă apuc să scriu cu diacritice pe blog. Influenţa lecturii recente a majorităţii articolelor de pe site-ul (whoops, era sa scriu saitul) pruteanu.ro, deh. :)